Falsificarea alimentelor este o afacere mai rentabilă decât traficul de droguri

În 2013, scandalul cărnii de cal care înlocuia carnea de vită în lasagna într-un procent de 60% sau chiar complet în unele cazuri a făcut valuri în Marea Britanie. Această situație nu este singulară, deoarece autoritățile de control au idenificat în mai multe cazuri chiar și în Ungaria, produse care conțineau carne de cal.

Ungaria nu face excepție și aici se întâmplă des ca multe produse alimentare să fie falsificate, a declarat pentru televiziunea publică maghiară expertul în domeniul produselor alimentare Livia Dömölki. Ea a mai precizat că nu există an să nu izbucnească un scandal din cauza falsificării alimentelor, adică în ambalaj să fie altceva decât ar trebui.

În sprijinul afirmațiilor sale, expertul a invocat falsificarea uleiului comestibil, sau a carnii din hamburgeri. Tot falisificare de alimente este și folosirea materiilor de bază de proastă calitate și menționarea pe etichete a unor ingrediente superioare, sau reambalarea produselor mai ieftine sub forma unora mai scumpe, ori modificarea termenului de garanție, sau prelucrarea produselor alterate. Mai nou tot la capitolul fals intră și vânzarea produselor nebiologice drept produse biologice.

Falsificarea alimentelor reprezintă o problemă tot mai mare pe piața mondială a produselor alimentare, afirmă specialiștii în domeniu. Astfel din totalul articolele falsificate, aproximativ 10% sunt produse alimentare, iar din totalul produselor alimentare comercializate între 1% și 3% sunt falsificate. Autoritățile din multe state ale lunii încercă să descurejeze și să reducă acest fenomen. În China consumatorii pot verifica cu o hârtie de test existența unor materiale dăunătoare pentru sănătate în diferitele mâncăruri în timp ce autoritățile daneze sunt mult mai drastice și au instituit pedepsa cu închisoarea pentru cei care flasifică celebrul unt danez.

În Ungaria procentul produselor alimentare controversate din punct de vedere calitativ este de 10%. Pentru a reduce acest procent statul vecin a înființat un Departament pentru Cazuri Excepționale în cadrul Autorității Naționale pentru Siguranța Alimentelor. De la înființarea sa, în 2015, acest departament a făcut în total 1.098 de controale, a aplicat sancțiuni în valoare de 582 milioane de forinți și a confiscat 3.613 de tone de produse alimentare. Activitatea acestei structturi nu a diminuat doar numărul falusurilor alimentare ajunse pe piață, dar a dus și la o stopare a evaziunii fiscale ceea ce a adus bugetului un plus de 8,6 miliarde de forinți, mai scrie presa maghiară.

Falsurile alimentare înseamnă nu numai importante pagube economice, dar un risc inestimabil pentru sănătatea publică și din punctul de vedere a securității alimentelor, a declarat secretarul de stat responsabil pentru controlul rețelei alimentare în Minsiterul ungar al Agriculturii, Lajos Bognár. El a mai precizat că acest gen de infracțiune are grave consecințe sociale și finaciare. În opinia sa orice zi petrecută în spital sau o boală cauzată de un produs falsificat – chiar dacă nu presupune neapărat spitalizarea, înseamnă absențe de la locul de muncă.

Potrivit specialiștilor, în efortul depus pentru diminuarea cantității de produse falsificate un rol major îl au și consumatorii și firmele din domeniul industriei alimentare.